HungarianMagyarRomanianRoEnglish (UK)

ROMAN HIREK

14.-16. iulie 2017

PALYAZATOK

 

ÎNCHIRIERE TENIS

INFO

Numarul unic pentru

apeluri de urgenta este 112

112

 

Visitors Counter

497412
Today
Yesterday
This Week
Last Week
This Month
Last Month
All days
205
255
566
492055
7147
11492
497412

Your IP: 54.198.247.44
Server Time: 2017-09-19 19:57:37

Facebook Like Box

  Oraşul Baraolt este situat în partea nord-vestică a judeţului Covasna, pe malul râului Baraolt, la 44 km distanţă de reşedinţa judeţului, în depresiunea intracarpatică cu acelaşi nume. Se află în zona cunoscută sub numele de Ţinutul Păduros. Oraşul este înconjurat de partea sudică a Munţilor Harghita, la nord, Munţii Baraolt la est şi de Munţii Persani la vest. Staţia de cale ferată a oraşului este la 6 km de acesta, la staţia Augustin (jud. Braşov).

  Baraoltul a fost ridicat la rang de oraş în anul 1968, cu ocazia organizării judeţului Covasna. Formează o unitate administrativă cu localităţile Biborţeni (la 5 km), Bodoş-(la 5 km), Racoşul de Sus (la 7 km), Căpeni (la 7 km) şi Micloşoara (la 10 km). Cercetările arheologice făcute pe teritoriul oraşului au scos la iveală importante vestigii din epocile de bronz, de fier (de exemplu, un cuptor primitiv de topire a fierului) precum şi din epoca romană. Pe aici trecea drumul roman spre regiunea Ciucului. La Biborţeni s-au păstrat ruinele cetăţii medievale Tiborcz şi la Racoşul de Sus ale cetăţii reginei Reka.

  Prima consemnare scrisă a oraşului datează din anul 1224 (Sorat/ijşi se află în hrisovul regelui Andrei al ll-lea, iar a 780-a aniversare ca şi oraş, a fost sărbătorită în anul 2004. Micloşoara este menţionată ca localitate în anul 1211, sub denumirea Castrum Sanct Nicoli, Biborţeni în anul 1332 sub numele de Byborch, Racoşul de Sus în anul 1417 sub denumirea de Rakus. Vechiul sat minier, Căpeni IKeopeoczj şi satul Bodoş (Bodos) sunt amintite pentru prima oară în anul 1459. După înregistrarea populaţiei din 1567, Baraolt număra 73 de porţi. Principele BethlenGâbor a acordat oraşului Baraolt, dreptul de a ţine târguri, în 1658 a avut loc invazia tătarilor iar în 1660s-a purtat lupta de la Câmpul Csemecareau pustiit acest ţinut, în timpul domniei împărătesei Măria Tereza, oraşul Baraolt a fost locul de staţionare a regimentului Husarilor Secui şi a regimentului al ll-lea al Secuilor Infanterişti. Revoluţia maghiară şi lupta pentru apărarea patriei din 1848 este evenimentul cel mai glorios din istoria Baraoltului.

  În hotarele Baraoltului, a Racoşului de Sus şi a Căpeniului, s-a desfăşurat bătălia în urma căreia satul Căpeni a fost incendiat şi 51 de localnici au fost ucişi. Manufacturile si sistemul breslelor s-au dezvoltat încă de la începutul secolului al XIX-lea. Locuitorii Baraoltului se ocupau cu agricultura, creşterea animalelor, exploatarea lemnului şi cu mineritul. Oraşul a avut o fabrică de spirt, una de brânzeturi, o fabrică de chibrite şi una de cuie de lemn. Primele mine de cărbune s-au deschis în Baraolt începând cu anul 1832, iar la Căpeni începând cu anul 1872. Istoria minieră a bazinului carbonifer Baraolt este foarte bogată. Mine mai mici de cărbune funcţionau şi în Bodoş şi în Racoşul de Sus. în zilele noastre, Baraoltul este centrul economic şi cultural al Ţinutului Păduros. Cărbunele, pietrişul, nisipul sunt exploatate la Racoşul de Sus, în Baraolt există unităţi de prelucrare a lemnului, a cauciucului şi a laptelui, la Biborţeni se îmbu-teliază apă minerală („Bibco") iar la Micloşoara funcţionează un abator. Populaţia oraşului Baraolt, conform datelor recensământului din anul 2002, era de 9670 locuitori, din care 1130 locuitori erau înregistraţi în Căpeni, 893 în Racoşul de Sus, 775 în Biborţeni, 512 în Micloşoara şi 446 în Bodoş.

  Din punct de vedere etnic, populaţia avea următoarea structură: 3,11% români, 96,08% maghiari, 0,87% rromi, 0,10% germani, 0,05% alte naţionalităţi. Oraşul Baraolt cu localităţile aparţinătoare deţin un rol important şi din punctul de vedere al culturii, al istoriei culturii si al educaţiei, în Baraolt există o tipografie, unde apar şi acum gazeta săptămânală „Erdovidek" şi revista periodică „Erdovideki Lapok". Până nu de mult, în oraşul Baraolt funcţionau un Casino, o Societate de Lectură şi un patinoar, iar Casa de Cultură a oraşului a fost gazda multor reprezentări de teatru. La Căpeni încă din anul 1880 funcţiona o Asociaţie culturală. Şcoala „Baroti Szabo Dâvid" este renumită în regiune. Regiunea are un potenţial turistic de excepţie. Fondul turistic natural este reprezentat de rezervaţiile paleontologice de la Bodoş, Biborţeni, Baraolt, Căpeni şi Micloşoara, de izvoarele de apă minerală, de fauna şi flora cu relicte ca Lilium marta-gon - crinul de pădure şi Cypripedium - papucul doamnei în Pădurea Mare şi nu în ultimul rând de frumuseţea peisajelor.

  Potenţialul turistic antropic este reprezentat de monumentele istorice şi de arhitectură dintre care amintim biserica fortificată romano-catolică şi capela din Baraolt, construite în stil baroc în anul 1755, biserica reformată din Biborţeni, care păstrează o frescă cu regele maghiar Szent Laszlo; biserica reformată din Căpeni cu tavanul casetat din 1767 şi castelul Kâlnokydin Micloşoara construit în stil renascentist-clasicist. Un alt obiectiv turistic important este „mormântul reginei Reka", soţia regelui Attila, care conform unei legende populare maghiare s-ar găsi sub o stâncă impunătoare din Racoşul de Sus, loc de peregrinare şi de aducere aminte pentru populaţia de etnie maghiară. Pensiunile si reţeaua de restaurante din Baraolt, Biborţeni şi Micloşoara, oferă turiştilor servicii de calitate, venind în întâmpinarea acestora cu oferte avantajoase şi produse culinare aparţinătoare bucătăriei tradiţionale. Reţeaua de poteci şi trasee turistice marcate oferă turiştilor posibilitatea de a cutreiera şi admira frumuseţile Ţinutului Păduros, vatră a istoriei si culturii secuieşti.








Creative Web Solutions
All Rights Reserved

 

Partnerünk: erdely.ma